Despre blog:

Voi incerca in cele ce urmeaza sa creez un fel de agenda personala in care voi nota retete incercate de mine si de ai mei si locurile prin care am trecut si care ne-au impresionat.
Nu pot sa nu remarc faptul ca oricat ne-am stradui, oricat de bune gospodine avem acasa, unele retete nu vor fi niciodata "ca la mama acasa" adica nu pot iesi cu gustul din zona in care au fost inventate.
O ciorba de peste nu are acelasi gust cu cea din Dobrogea, care este facuta cu apa din zona; o mancare ardeleneasca nu este la fel in alta zona, daca nu are condimente(boia de ardei,de exemplu) din ungaria s.a.m.d.
Exista mancaruri care nu fac neaparat parte din specificul zonei, dar sunt ale fiecarui restaurant in parte.
Asa cum turistii care ne viziteaza tara n-ar trebui sa plece pana nu gusta sarmalele cu mamaliguta sau micii sau fasolea cu carnati sau bulzul ciobanesc, asa nici romanii n-ar trebui sa rateze unele specialitati rare:crema de peste,ciorba de fasole in coaja de paine si multe alte sortimente pe care voi incerca sa le detaliez cu adrese din zonele pe care trebuie neaparat sa le vizitati.










Muntenia


Submit Your Site To The Web's Top 50 Search Engines for Free!



Muntenia este o regiune istorică din sudul României. Limitele sale sunt: la nord munții Carpați (care o delimitează de Transilvania), la vest râul Olt (care o separă de Oltenia), la sud și est fluviul Dunărea (care o delimitează de Bulgaria și Dobrogea), iar la nord-est râurile Milcov, Putna si Siret (dincolo de care se află Moldova).
Are în componență actualele județe și unități administrative: Arges, Brăila, Buzău, Călărasi, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Prahova, Teleorman (fără comuna Islaz), Municipiul Bucuresti. De asemenea, segmentele situate de est de râul Olt din județele Vâlcea si Olt, precum si sudul județului Vrancea (la sud de Milcov) fac parte din regiunea istorică Muntenia.
Cele mai importante orașe în această regiune sunt Bucuresti, Alexandria, Brăila, Buzău, Călărasi, Giurgiu, Pitesti, Ploiesti, Slatina, Slobozia si Târgoviste.
Principalele ape curgătoare care străbat această regiune sunt Dunărea, precum si unii afluenți direcți ale acesteia: Olt, Vedea, Arges, Călmățui (în județul Brăila și județul Teleorman), Ialomița si Siret.

Bucătăria din Muntenia


Aceasta provincie romaneasca ce se intinde de-a lungul Dunarii, peste Campia Romana si pana la Carpati, era faimoasa pentru petrecerile date de voievozii munteni in onoarea oaspetilor lor straini.
Bucataria acestei zone este influentata de gastronomia franceza. Astfel, in afara de felurile traditionale bazate pe legume si carne, foarte cunoscut si apreciat este si borsul de leustean, urzici, fasole, ciuperci sau pui.
In Muntenia se mananca de asemenea friptura cu prune uscate si placinta cu branza sau dovleac, mai ales iarna.
Friptura de pui cu gutui sau cu caise ori rata cu masline pot concura onorabil pentru un loc printre favorite.
Piftia de cocos sau de gasca este preferata de munteni, desi iarna se prepara si piftie de porc.
Mesele zilnice ale muntenilor se compun din bors cu perisoare sau carne de vita, ciorbe de legume, omlete cu ceapa sau ochiuri cu branza si mamaliga.


Se poate caracteriza prin diversitate, ingeniozitate, delicateţe. A suferit de-a lungul vremii influenţa grecească, orientală, fineţea şi rafinamentul bucătăriei franceze şi până în zilele noastre influenţa italienească. Bucătăria din Muntenia foloseşte un sortiment variat de legume, carne, produse din carne, peşte, lapte, paste făinoase, fructe. Bucătăria tradiţională din Muntenia se poate caracteriza prin mâncăruri gustoase, renumite fiind: ciorba de burtă, ciorbele ţărăneşti din carne de vacă şi porc, sarmalele cu mămăliguţă, stufatul de miel, renumiţii mititei, tuslamaua, fripturile la grătar şi peştele, garniturile din legume, cartofi, paste făinoase şi dulciurile de bucătărie, cum ar fi: budincile din paste făinoase, plăcintele, compoturile din fructe, dulciurile de cofetărie cu frişcă şi ciocolată. Ciorbele sunt realizate din carne de pasăre şi vacă, dar şi din legume; ele sunt acrite mai ales cu borş, se foloseşte mult leuşteanul care le dă un gust aparte. Ciorbele, mai ales cele din legume, sunt îmbogăţite cu orez, ouă şi smântână. La prepararea mâncărurilor se foloseşte untdelemnul, untul, dar şi untura, mai ales în timpul iernii. Sosurile sunt, de regulă, colorate şi se obţin din roşii - vara şi bulion - în timpul iernii. Salatele sunt într-un sortiment foarte diversificat, se obţin din legume proaspete sau fierte în combinaţii cu fructe, ouă, brânzeturi „legate” între ele cu sosuri şi mai ales cu maioneză care este un „liant” foarte apreciat.

Papanasi Fierti MuntenestiIngrediente2 oua, 3 linguri gris, 2 linguri unt, pesmet destul, 1 lingurita faina, sare, 300 gr. brinza de vaci (scursa bine de zer)
PreparareSe pune apa sarata la fiert. Se amesteca bine brinza de vaci, faina, ouale, grisul si sarea. Se fac galuste turtite, se gauresc cu degetul, se pun in apa clocotind usor. Se prajeste pesmetul. Cand papanasii se ridica la suprafata se mai lasa sa fiarba molcom (altfel se sfarima) inca un sfert de ora. Se scurg, se ung cu unt, se tavalesc in pesmet.
ServireSe servesc cu zahar si smintina


Mucenici MuntenestiIngredientefaina, apa, sare, nuca macinata, zahar, scortisoara
PreparareSe face un aluat mai tare, din faina, apa si putina sare. Se framinta si se lasa sa se odihneasca. Se rup bucatele din aluat si se formeaza suluri ceva mai subtiri decit macaroanele. Din aceste suluri se modeleaza covrigei sau opturi, cit mai mici, care se lasa sa se usuce de la o zi la alta. Se pune la fiert apa cu zahar, dupa gust, si, cind clocoteste, se introduc mucenicii. Se fierb pina se inmoaie. Se iau de pe foc si se adauga nuca pisata, pina cind zeama se ingroasa. Uscarea mucenicilor inainte de fierbere este absolut necesara, pentru a se evita absorbtia unei cantitati prea mari de apa in timpul fierberii si deformarea lor.
ServireSe servesc reci, presarati cu nuca pisata, zahar tos si scortisoara


FRIGARUI MUNTENESTI


Ingrediente:-ficatei de pui- kaizer( bacon)- ciuperci champignon- ardei gras - ceapa- cartofi- lapte- unt- sare,piper- ulei- cimbru- gogosari in otet- castraveti murati- varza alba- otet de vin alb- marar
Mod de preparare:Ficateii de pui se taie in bucati. Ardeiul gras se taie in bucati mari. Ciupercile se taie in patru.Kaizerul se portioneaza in bucati mari( la fel ca ardeiul gras). Ceapa se taie in jumatati.Pe niste bete de frigarui se pun alternativ bucati de ficatei se pui, bacon, ceapa, ardei gras si ciuperci, urmarind sa facem o selectie de culori.Frigaruile astfel obtinute se ung cu ulei, se condimenteaza cu cimbru, sare si piper si se frig pe gratar, pe o parte si pe alta.Din cartofi se executa un piure , folosind si lapte, unt si sare.Din varza alba, care se taie julienne, se face o salata , care se freaca bine cu sare, apoi se aromeaza cu otet, ulei, marar si piper.Gogosarii si ncastravetii murati se taie sub forma de bastonase.Preparatul se asambleaza astfel; cu ajutorul unui pos cu dui se pune piure in farfurie, sub forma de cerc: in interior se pune salata de varza alba : pe patul de vazra se pun frigaruile de ficatei : in lateral se aranjeaza bastonasele de legume murate. Pe frigarui se poate presara patrunjel proaspat tocat.

Placinta cu ceapa
IngredienteIngrediente (pentru 4 persoane):Aluatul - 500 g faina, 250 g margarina, 1/4 l apa, 1 varf de cutit de sare, 1/2 pachetel praf de copt. Umplutura - 50 g faina, 4 oua intregi, 1/4 l lapte, 1/4 l smantana acrisoara, sare, piper alb, nucsoara, 2 linguri cu varf de cascaval ras (eventual parmezan), 1 kg ceapa, 100 g costita afumata (bacon), 1 tulpina de praz.
Mod de preparareAluatul. Se framanta bine margarina cu faina, se adauga apa, sare, piper, nucsoara si praful de copt si se continua framantatul pana ce aluatul devine neted si suplu. Se lasa circa doua ore la frigider sa se odihneasca, dupa care se intinde, se asaza intr-o forma rotunda (diametrul 22-24 cm), ridicandu-se pe margini circa 3 cm si se apasa cu furculita. Umplutura. Se bat ouale cu laptele si smantana pana ce devin spumoase si se adauga sare, piper, nucsoara si cascavalul ras. Se curata ceapa, se taie in doua si apoi fasii, la fel, si prazul. Baconul se taie cubulete si se rumeneste intr-o tigaie incinsa. Ceapa si prazul se baga in apa sarata clocotita, se fierb cateva secunde, se scurg si se lasa sa se raceasca. Se amesteca apoi ceapa, prazul si bucatelele de bacon si se intinde umplutura in tava peste aluat. Deasupra se toarna sosul de oua, smantana si cascaval si se baga in cuptorul incins. Placinta se coace circa 25 de minute la 180?C. Se serveste ca aperitiv la tuica sau bere.