Despre blog:

Voi incerca in cele ce urmeaza sa creez un fel de agenda personala in care voi nota retete incercate de mine si de ai mei si locurile prin care am trecut si care ne-au impresionat.
Nu pot sa nu remarc faptul ca oricat ne-am stradui, oricat de bune gospodine avem acasa, unele retete nu vor fi niciodata "ca la mama acasa" adica nu pot iesi cu gustul din zona in care au fost inventate.
O ciorba de peste nu are acelasi gust cu cea din Dobrogea, care este facuta cu apa din zona; o mancare ardeleneasca nu este la fel in alta zona, daca nu are condimente(boia de ardei,de exemplu) din ungaria s.a.m.d.
Exista mancaruri care nu fac neaparat parte din specificul zonei, dar sunt ale fiecarui restaurant in parte.
Asa cum turistii care ne viziteaza tara n-ar trebui sa plece pana nu gusta sarmalele cu mamaliguta sau micii sau fasolea cu carnati sau bulzul ciobanesc, asa nici romanii n-ar trebui sa rateze unele specialitati rare:crema de peste,ciorba de fasole in coaja de paine si multe alte sortimente pe care voi incerca sa le detaliez cu adrese din zonele pe care trebuie neaparat sa le vizitati.










Banat

Banatul este o provincie istorică care cuprinde astăzi zone din România, Serbia (Banatul Sârbesc) si o foarte mică parte din Ungaria.



Dintre toate regiunile locuite astăzi de români la nord de Dunăre, Bănatul și Oltenia, cu prelungirea lor cea comună în țara Hațegului, sunt singurele care reprezintă o continuitate neîntreruptă geografico - istorică a neamului românesc - un cuib de unde se romaniza treptat țările spre apus, spre crivăț si spre răsărit, ba indirect și cele de peste Dunăre, cuibul mereu descărcându-și prinosul, dar rămânând totdeauna plin. Bogdan Petriceicu Hasdeu
În perioada dominației Coroanei Maghiare au fost numite „banaturi” toate comitatele de graniță, conduse de un ban: Banul de Severin, Banul de Belgrad, Banul de Sabăț. Denumirea s-a limitat mai târziu la actuala provincie „Banat” de Timisoara. Original, numele regiunii Banatului se leagă de (Turnu) Severin, Banatul de Severin si de succesorii istorici ai acestuia Banatul de Lugoj-Caransebes, si Banatul de Timisoara, formațiuni politice, militare si administrative cu rolul de marcă în cadrul sistemului defensiv antiotoman. La originea Banatului românesc actual, Banatul de Severin a fost organizat Regele Andrei al II-lea (12051235) incă din 1228, ca o regiune înființată la hotarele Țaratului româno-bulgar pentru paza graniței Regatului maghiar si restabilirea influenței Bisericii latine în regiune. În această periaodă sunt pomenite, Banatul de Severin, Banatul de Belgrad și Banatul bulgăresc 1365.
Pentru prima dată numele de Banatus Temesvariensis sau Banatus Temesiensis a fost folosit în rapoartele lui Luigi Ferdinando Marsigli din ultimul deceniu al secolului al XVII-lea si în textul tratatului de pace de la Karlovitz (1699). Pentru români, regiunea a mai fost cunoscută si sub denumirea de Temisana.

Bucătăria bănăţeană

Este puternic influenţată, ca şi bucătăria din Transilvania, de bucătăria austro-ungară, dar şi de bucătăria grecească, italienească şi franceză. Mâncărurile pregătite în Banat sunt realizate din carne de porc, în special cu legume prăjite şi înăbuşite în untură sau ulei, cu sosuri din făină, condimentate cu piper, cimbru, boia de ardei, chimen.
Bucătăria din Banat se caracterizează prin mâncăruri gustoase, grase, hrănitoare. Ciorbele se acresc cu lămâie, se îmbunătăţesc cu smântână şi se condimentează cu tarhon. Supele se pregătesc cu tăiţei de casă, dar şi cu rântaş. Tăiţeii de casă se folosesc mult atât la prepararea gustărilor, a mâncărurilor, dar şi la obţinerea dulciurilor. Din tăiţeii de casă se obţin renumitele preparate „iofca” cu varză, cu brânză sărată şi brânză proaspătă de vaci, cu nucă, cu lapte, cu mac. Mai există şi gulaşul care se prepară în mai toate bucătăriile bănăţene. Mâncărurile se caracterizează prin sosuri cu rântaş obţinut din făină încinsă care se „stinge” cu supă de oase sau supă de zarzavat şi îmbunătăţite cu smântână. Rântaşul se foloseşte chiar şi la sarmale. Sarmalele bănăţene se pregătesc din carne tocată cu satârul, ele sunt mari, nu au fineţea celor din Moldova, dar sunt gustoase. Se foloseşte mult papricaşul cu găluşte din făină şi ouă fierte în apă cu sare. Există în Banat, ca de altfel şi în toată Transilvania, un preparat numit „Varga Beles” care este o budincă din tăiţei de casă cu brânză de vaci şi stafide, învelită în foaie de plăcintă şi coaptă în cuptor. Există renumitele pogăcele obţinute din aluat cu jumări care se servesc la ţuică. La prepararea mâncărurilor se foloseşte mult carnea de porc, vacă, pasăre şi mai puţin peştele. Printre mâncărurile tradiţionale din această zonă amintim: zacusca, ciorba de viţel, sarmale bătrâneşti, ceapă umplută, mâncare bănăţeană cu carne de porc, budinci care scot în evidenţă caracteristicile bucătăriei bănăţene. Aceleaşi preparate le putem găsi şi în alte zone, dar fiecare zonă are ceva specific atât din punct de vedere al dozării materiilor prime, al condimentării, dar şi al tehnologiei folosite.

Asezata in vestul Romaniei, aceasta provincie cu capitala la Timisoara a fost influentata de bucataria sarbeasca, dar are de asemenea si o personalitate proprie. Mancarurile preferate de banateni sunt foarte picante, iar combinatiile lor sunt chiar rafinate.
In Banat, aperitivele sunt la loc de cinste, asa ca termenul a intrat in dialectul banatean. Daca Seherezada ar trebui sa vorbeasca despre bucataria banateana, ar avea nevoie de cel putin 2000 de nopti.



Papricasul de pui
cu cartofi este un preparat culinar excelent, des intalnit pe mesele banatenilor. El se prepara din pui, cartofi, ceapa, ardei gras, verdeata, sare, piper si boia de ardei. Ingredientele care contureaza foarte bine personalitatea bucatariei banatene sunt zaharul si mierea. Ei pun zahar si in salata de varza. Hreanul este combinat cu zahar pentru un gust cat mai bun si, la fel, muraturile se pun cu mult zahar. Banatenii stiu sa aprecieze insa si calitatea mancarurilor din celelalte regiuni romanesti. Ei spun ca sarmalute bune ca in Moldova nu se mai fac in alta parte. Au si banatenii insa sarmalele lor, pe care ei le numesc sarme

SUPA CU ZDRENTE

INGREDIENTE: cincizeci de grame de unt, jumatate de kilogram de cartofi, jumatate de kilogram de mazare, o ceapa, o lingura de faina, un ou, o ceasca cu lapte, verdeata si sare.
PREPARARE: Se pun intr-o oala untul, cartofii si ceapa, taiate marunt. Se lasa cateva minute la foc. Se toarna un litru si jumatate de apa, apoi mazarea si sarea, se acopera si se lasa la foc mic, doua ore. Intr-o cratita se bat faina si oul cu lapte sau cu apa. Cand supa este fiarta, se toarna cu lingurita zdrente din acest amestec si se lasa sa fiarba in clocot cinci minute. Se presara verdeata tocata si se serveste calda.


Salata de castraveti din Banat:


Ingrediente :Castraveţi verzi 500 g, iaurt 200 g, mărar 2 leg, oţet 9° 20 ml, zahăr 20 g. piper, sare.Mod de preparare :Castraveţii verzi se taie felii foarte subţiri, cu coajă cu tot. Se adaugă sare, zahăr, oţet şi piper. Se lasă să stea o jumătate de oră, iar apoi se amestecă cu iaurtul şi mărarul.

Chec II (din Banat):


IngredienteFaina 250 g unt 200 g zahar 250 g oua 7 buc stafide 50 g nuci 50 g zahar pudra 40 g lamaie 100 g praf de copt 1/2 plic sare
Mod de preparareGalbenusurile se freaca cu 125 g zahar, pana ce tot zaharul s-a dizolvat, apoi se adauga untul si se continua amestecarea, pana ce se obtine o crema spumoasa. Albusurile se bat separat cu telul, se adauga la albusuri restul de 125 g zahar, stafidele, nucile taiate feliute, coaja de lamaie data pe razatoare. Se amesteca cele doua compozitii, se pune faina, putin cate putin, iar la sfarsit praful de copt dizolvat in zeama de lamaie. Se toarna compozitia in forme de chec unse cu unt si pudrate cu faina, iar dupa ce s-au copt, se scot din forme si se pudreaza cu zahar.

Salata sarbeasca din Banat:

Ingrediente:Ingrediente (pentru 4 persoane): 1,2 kg cartofi rezistenti la fiert (roz), sare, piper, 1 ceapa, 200 ml apa fiarta cu Delikat, 3 linguri otet, 1 lingurita mustar, 1 lingurita zahar, 5 linguri de untdelemn.
Mod de preparare:Se spala cartofii si se pun la fiert in apa putin sarata, vreme de 20 de minute. Se scurg si se lasa sa se raceasca. - Se cojesc cat sunt calzi, apoi se lasa sa se raceasca total, pentru ca, daca se taie felii, se sfarama. - Se taie cartofii in felii de circa 5 mm, se sareaza si se pipareaza dupa gust.- Marinata: se curata ceapa si se taie in doua. Se pune cu taietura pe tocator, se cresteaza de-a lungul de 2-3 ori, apoi se taie pe lat, in cubulete mici. - Se pune apa cu Delikat la fiert si se baga in ea ceapa taiata, mustarul, otetul, sarea, piperul (atentie la dozaj!) si zaharul. Se lasa sa dea doua-trei clocote, apoi se toarna fierbinte peste cartofi. Se lasa sa se patrunda o ora. Se toarna untdelemnul peste cartofi, amestecandu-se usor, sa nu se sfarame. In salata se pot pune, dupa gust: rosii, castraveti sau felii de ridichi.